My Poems « Poison Super Girl

De ce…

13 Jan 2011 1 Comment

by Poison in My Poems, Pieces Of Me

De ce inca imi amintesc

Ochii cei ce ma amagesc?

De ce, in mintea mea,

Inca te-ador asa?

De ce mai simt durere?

Cand tu mi-ai dat putere,

Cum pot sa te iubesc?

Cand totusi te urasc.

De ce privirea mea,

Nu te poate uita?

Te vede-n orice loc…

Nu te-am uitat deloc?

De ce-ale tale maini

Inca mai pot starni

Atata pasiune…

Si-atata rani profunde?

In visul meu

23 Mar 2010 Leave a Comment

by Poison in My Poems, Pieces Of Me

Te-as iubi pana la luna si stele

Daca-ai fi ca-n visele mele,

Scoti tot ce e mai bun din mine

Fericita sunt numai cu tine.

Dar cand soarele rasare

Si visul meu dispare,

Te topesti odata cu el

Pare a fi tot mai greu.

In visul meu ma completezi

Si atunci cand tacut contemplezi,

Inteleg ce simti, ce vrei, si te citesc

Numai dintr-un simplu gest.

In visul meu tu ma alinti

Si nu ti-e frica de ce simti,

Stii ca n-ai de ce sa te ascunzi

M-alinti mereu cu vorbe dulci.

In visul meu tu ma iubesti

Sunt tot ceea ce iti doresti,

Imi spui mereu “pisica mea”

Stii ca sunt si voi fi doar a ta.

Război

11 Feb 2010 Leave a Comment

by Poison in My Poems

Te zbaţi, doreşti, aspiri

Ţi-e greu să mai respiri,

Când toţi te trag în jos

Nu e cale de-ntors.

Traieşti… nu-i viaţa ta

Şi lupţi… dar degeaba,

Parcă nimeni nu vrea

Să realizezi ceva.

Dar zi-ţi: “Eu nu mă dau bătut!

Pe toţi o să-i înfrunt!”,

Fii tare, luptă iar şi iar

Arată că nu-i în zadar.

Când toţi încearcă să te-nfunde

Arată-le că tu poţi fi în frunte,

Şi când nu te mai cred în stare

Arată-le cât eşti de tare.

Simţi că porţi un război cu lumea

Arată-le că poţi visa,

Arată că nu eşti învins

Că sufletul tău nu s-a stins.

Răni deschise

11 Feb 2010 Leave a Comment

by Poison in My Poems

Ia sufletul meu, trânteşte-l de pământ

Nu mai am unde să m-ascund,

Şi sincer m-am şi săturat

Ce ai avut de spus, am ascultat.

Loveşte-mă, izbeşte-mă, răneşte-mă

Nu mă uita… iubeşte-mă,

Dar nimic nu îmi aminti

Nimic ce m-ar putea răni.

Simt durerosul nod din suflet

Când ascult acel cântec,

Văd imagini, iar şi iar, cu tine

Şi-aş vrea să le smulg din minte.

Mă doare crunt, teribil şi adânc

Mă-nchid în mine iar şi plâng,

Nu vreau să ştiu, să-mi amintesc

Vreau doar să uit, să nu tânjesc.

Tânjesc, doresc, dar după ce?

După ceva să mă vindece,

Ceva ce m-ar putea alina

După dorinţa de a uita.

De ce? De ce? De ce?

Inima-mi izvorăşte cântece,

De ce mintea-mi nu neagă

Ce inima mea leagă?

Tăcere

11 Feb 2010 Leave a Comment

by Poison in My Poems

Îmi simt corpul greu

Mă uit pe geam mereu,

De parcă acolo aş găsi

Speranţa pentru a trăi.

Îmi afund capul în pernă

Tăcerea pare eternă,

Şi simt că n-am putere

Să urlu de durere.

Aş vrea să fac ceva

Măcar să pot urla,

Să fac ceva să uit

Dar nici nu pot s-ascult.

Cuvintele trec prin mine

Nici să tac nu mai ţine,

Dar parcă orice-aş face

Sufletu-mi tot n-are pace.

Şi dacă asta vei citi

Sau dacă nu o să ştii,

Nu cred că va schimba ceva

Nu va schimba ce-mi simte inima.

Nu vreau nimic, nimic, nimic

Vreau doar să îmi revin un pic,

Vreau să pot face ceva

Să mă pot exterioriza.

Realitatea

11 Feb 2010 Leave a Comment

by Poison in My Poems

Într-o societate plină de idei

Tu nu ştii pe ce cale s-o iei,

Că nimănui nu-i pasă, tu ştii

Şi nu mai ştii cum vrei să fii.

Când realitatea-i tot mai dură

Ceri ajutor, dar toţi te-njură,

Parcă încerci fără vreun rost

Că tot ce-ncerci îţi iese prost.

Vezi mereu vise spulberate

Şi toţi spun vorbe, nu fac fapte,

O ştii şi tu, o ştim şi noi

Trăim într-o societate sloi.

Şi speri, dar realitatea te izbeşte

Dar sufletul încă-şi doreşte,

Şi inima încă-ţi tânjeşte

Şi corpul încă mai răzbeşte.

Viaţa

11 Feb 2010 Leave a Comment

by Poison in My Poems

Viaţa te ridică şi te coboară

Azi poate îţi dă o comoară,

Mâine te aruncă-ntre balauri

Viaţa e ca un joc cu zaruri.

Şi joacă, joacă, joacă

Azi totu pare o joacă,

Dar mâine te poate lovi

Tu n-ai de unde să ştii.

Te simţi ca-ntr-un parc de distracţii

Şi-apar aşa multe atracţii,

Parcă strigă: “hai, hai, hai!”

“E rândul tău să ai”.

Şi ai… până te izbeşti de-un zid

Şi totul pare acid,

Că poate nu ştiai

Că o viaţă crudă poţi să ai.

Atunci crezi că nu-i drept

Şi-ţi zici că trebuia să fii înţelept,

Că trebuia să ai grijă de viaţă

Dar acum atârni de-un fir de aţă.

Te rogi mereu să fie doar un vis

Dar tot mai mult te simţi respins,

Şi totul pare tot mai rece

Totul, pe lângă tine, trece…

Delusion

20 Jan 2010 Leave a Comment

by Poison in My Poems

My deadly transgression

Gets me a depression,

I`m falling apart

Keeps breaking my heart.

It keeps getting worse

It`s just like a thirst,

I want it so much

It burns when I touch.

Your despicable craving

Tricked me in believing,

That this is fantastic

But you were just plastic.

Durere

19 Jan 2010 Leave a Comment

by Poison in My Poems

Durerea-i tot ce mi-a ramas

Si scrumul dintr-un suflet ars,

Incerc sa imi tin fruntea sus

Dar visele mele s-au dus.

Ma simt pierduta si tradata

As vrea sa am sufletul de gheata,

Ma cufund singura in perna

In linistea mea, ce pare eterna.

Ma-ntreb mereu “cand?”

Si fata mi-o ascund,

“Cand, oare, voi fi fericita?”

“Cand voi fi linistita?”

..::Thirst::..

20 Oct 2009 1 Comment

by Poison in My Poems, Pieces Of Me Tags: fears, lust, poem, shadow, superank, tears, thirst, trembling

You`re just a shadow in my mind

The one I need, but cannot find,

I feel I`m gonna burst in tears

But weakness is one of my fears.

My body is trembling with thirst

My mind is drowning with such lust,

I feel it`s tearing me apart

I really don`t know where to start.

My thoughts are all in a big heap

These facts are hurting me so deep,

I`m extinguishing just like a flare

I cannot move, I cannot dare.

I`m loosing credibility

I`m crushed by culpability,

I feel so small and so,so weak

Sometimes I fell I cannot speak.

..::Duran Duran – Ordinary World::..

24 Jun 2009 1 Comment

by Poison in blog, My Poems, Pieces Of Me Tags: blog, duran, duran duran, ordinary, ordinary world, song, superank, world

duranduran

Came in from a rainy Thursday on the avenue thought I heard you talking softly
I turned on the lights the TV and the radio but still I can’t escape the ghost of you
What is happening to me crazy some would say
Where is the life that I recognize, gone away

And I won’t cry for yesterday there’s an ordinary world somehow I have to find
And as I try to make my way to the ordinary world I will learn to survive

Passion or coincidence once prompted you to say pride will tear us both apart
Well now pride’s gone out the window cross the rooftops runaway
Left me in the vaccuum of my heart
What is happening to me crazy some will say where is my friend when I need you most gone away

But I won’t cry for yesterday there’s an ordinary world somehow I have to find
And as I try to make my way to the ordinary world I will learn to survive

Papers in the roadside tell of suffering and grief
Fear today forgot tomorrow beside the news of holy war and holy need
Our’s is just a little sorrowed talk, just blown away

And I won’t cry for yesterday there’s an ordinary world somehow I have to find
And as I try to make my way to the ordinary world I will learn to survive
Every world is my world (I will learn to survive)

Any world is my world (I will learn to survive)
Any world is my world, every world is our world, every world

Tu

13 May 2009 2 Comments

by Poison in My Poems, Pieces Of Me Tags: frunte, fulg, iubirea, lume, nea, parfum, poem, privire, raza, sarut, soare, sunet, voce

Iubesc urma de parfum ce-o laşi în urma ta

Şi mă topesc precum un fulg de nea,

Iubesc să te privesc când dormi

Lumea-ntr-o clipă mi-o răstorni.

Ador să mă săruţi pe frunte

Deşi privirea o ascunde,

Ador sunetul vocii tale

Şi-atingerea ca de petale.

În braţele tale mă cufund

De toata lumea mă ascund,

Să fiu mereu numai a ta

Să-mi spui că sunt eu raza ta.